Agent literar la scriitorul român

Publicat: 8 August 2016
agent-literar-la-scriitorul-roman
trimite pe mail

Optimiștii și naivii ani nouăzeci! Începuse să se vorbească și la noi despre „agentul literar”. O îndeletnicire pe care cei mai mulți dintre autorii români cu care stăteam de vorbă n-o pricepeau. Cum adică? Să dea bani cuiva ca să se ducă de la o editură la alta ca să-și vadă ei publicate manuscrisele? Dar ei ce cusur aveau? Agentul literar era valabil la americani, la franțuji, la englezi și la nemți. Pe la noi ce să facă? Atunci, cei care au încercat să se lanseze ca agenți literari pentru români s-au lăsat păgubași destul de repede.

În privința traducerilor în străinătate,  pînă în 1989 mare parte dintre autorii români avea impresia că astea țineau de disidență sau de relații, așa că vedeau în acele traduceri un soi  de cadou pentru confrații care se certau cu regimul sau de bafta unor prietenii eficiente. Drept care scriitorii în viață traduși în străinătate, adică dincolo de Cortina de Fier, erau priviți fie ca niște unii care o luaseră razna, fie drept niște alții care aveau relații sau misterioase protecții în străinătate. În ultimii ani ai ceaușismului apăruse și legea aceea că dacă te întîlneai cu un cetățean străin trebuia să dai raportul la Securitate, ceea ce multora le tăia cheful să se vadă cu eventuali traducători, mai ales că după aceea ar fi trebuit să semneze contracte cu editurile care i-ar fi publicat. Asta în afară de situațiile, destul de puține, în care scriitorul român izbutea să-și trimită în Occident cu ajutorul vreunui prieten manuscrise pe care i le refuzau editurile din țară.

Nu știu cîți dintre scriitorii români de azi au agenți literari. Majoritatea se descurcă singuri sau merg pe mîna editurilor din țară unde le apar cărțile. Debutanții, adică cei care ar avea nevoie de agenți literari, recurg la recomandările prietenilor consacrați, fiindcă piața literară de la noi e atît de săracă, încît cine vrea să îndeplinească oficii de agent literar dinspre autorii din țară către editurile din țară o face pe gratis. Și mă tem că și în următorii ani  această îndeletnicire se va face la noi doar din amiciție sau din, cum să-i zic, datoria morală a scriitorilor consacrați care își mai amintesc de recomandările pe care le-au primit în tinerețe de la autorii care i-au ajutat să debuteze.

Cristian Teodorescu


Alte articole din aceeasi categorie:

Gaudeamus - Cum ne întoarcem la carte, 2

Gaudeamus - Cum ne întoarcem la carte, 1

Manifestarea de la Cașin- prilej de trezie

gaudeamus---cum-ne-intoarcem-la-carte-2
gaudeamus---cum-ne-intoarcem-la-carte-1
manifestarea-de-la-casin--prilej-de-trezie

Adaugă un comentariu




Încarcă alta imagine

Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza